Luneta

Lunetă

Luneta este un instrument optic alcătuit din mai multe lentile folosit la observarea obiectelor în depărtate.

Ca orice instrument optic în care privim direct, luneta deviază razele de lumină paralele care sosesc de la obiect, acestea fiind focalizate pe retinaochiului observatorului. Cu cât această schimare de direcție (unghi) a razelor paralele prin sistemul lenticular al lunetei este mai mare, în același raport crește imaginea obiectului vizat în lunetă, și cu cât densitatea razelor de lumină ajunse pe retină e mai mare, cu atât imaginea va fi mai luminoasă.

Luneta astronomică

Luneta astronomică este un aparat optic, care are rolul de a mări unghiul sub care se vede un obiect îndepărtat, astfel încât să se distingă mai multe detalii ale acestuia.
Este un sistem optic afocal (telescopic), având distanța focală infinită.
Luneta este compusă din două elemente optice convergente centrate: obiectivul și ocularul, astfel montate încât focarul imagine al obiectivului (F') să coincidă cu focarul obiect (-F) al ocularului.
Pentru determinarea grosismentului lunetelor se folosește un simplu aparat optic dinametrul.